- tãrbãcí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tãrbãcésc, imperf. 3 sg. tãrbãceá; conj, prez. 3 sg. şi pl. tãrbãceáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
tãrbãcí
Look at other dictionaries:
tărbăci — TĂRBĂCÍ, tărbăcesc, vb. IV. tranz. 1. (fam.) A bate tare pe cineva, a snopi în bătaie. ♦ fig. A ocărî; a şi bate joc de cineva. 2. (reg.) A frământa noroiul în timpul mersului. ♦ refl. A se murdări (cu noroi). – cf. t ă b ă c i . Trimis de… … Dicționar Român
tărbacă — TĂRBÁCĂ s.f. (fam.; în expr.) A da (sau a lua) în (sau la, prin) tărbacă = a) a bate zdravăn; b) fig. a batjocori, a ocărî; a şi bate joc de cineva, a da în tărbăceală. – Din tărbăci (derivat regresiv). Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
tărbăceală — TĂRBĂCEÁLĂ, tărbăceli, s.f. (fam.) Faptul de a tărbăci. ♢ expr. A da (sau a lua) în (sau la, prin) tărbăceală = a da în tărbacă. – Tărbăci + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tărbăceálă s. f., g. d. art. tărbăcélii; … Dicționar Român
tărbăcire — TĂRBĂCÍRE, tărbăciri, s.f. (fam. şi reg.) Acţiunea de a (se) tărbăci. – v. tărbăci. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tărbăcíre s. f., g. d. art. tărbăcírii; pl. tărbăcíri Trimis de … Dicționar Român
snopi — SNOPÍ, snopesc, vb. IV. tranz. 1. (reg.) A strânge şi a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. fig. (fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop. Trimis… … Dicționar Român
tava — TAVÁ s.f. v. tavă. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM TAVÁ s.f. v. tavă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tavá adv. – Prin tăvălire, muşcînd pămîntul. Origine îndoielnică, probabil expresivă, ca dura, tumba şi legată… … Dicționar Român
tearfă — TEÁRFĂ, terfe, s.f. (reg.) 1. Zdreanţă, otreapă. 2. Zestrea miresei, compusă din obiecte casnice şi de îmbrăcăminte. – et. nec. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 TEÁRFĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă. Trimis… … Dicționar Român
tărbăcit — TĂRBĂCÍT, Ă, tărbăciţi, te, adj. (fam.) Snopit în bătaie. ♦ fig. Ocărât, batjocorit. – v. tărbăci. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tărbăcít adj. m., pl. tărbăcíţi; f … Dicționar Român
